Lucian mă pune la încercare încă din primele mele zile de relaxare (la Piatra-Neamț, bineînțeles 🙂 ). Zgubiliticul fundaș din #echipabloggerilor ( echipă care va avea site in curând 🙂 ) mă pune să-mi imaginez ce aș face dacă aș fi președintele statului. Nefiind un specialist al Constituției sau al cunoașterii prerogativelor președintelui, enumerarea de mai jos va conține mai mult lucruri care aș dori să se întâmple în mandatul meu.

  1. M-aș înconjura de oameni pe care i-aș cunoaște și în care aș avea încredere.
  2. Aș încerca depolitizarea sectorului public. Nu cred ca e nevoie de oameni veniți pe filieră politică mai jos de secretarii de stat, iar în teritoriu e de ajuns prefectul. Tot în această categorie bag aplicarea unui management bazat pe obiective la nivelul oricărei instituții de conducere. În felul acesta sper că se vor regla eternele autorizații de construcție date fără nici un temei (în afară de șpagă) sau monopolurile.
  3. Aș dori reformarea sistemului de învățământ universitar. Deși nici cel preuniversitar nu stă extraordinar, nu cred că e nevoie de reinventarea roții așa cum își dorește legea educației propusă sub mandatul ministrului Funeriu. Sistemul universitar e la pământ. Scoțând din calcul universitățile particulare, de care nici nu mai poate fi vorba în mare parte, sistemul de stat ar trebui să umble atât la partea calitativă cât și la cea cantitativă (aici mă refer la numărul mult prea mare de absolvenți).
  4. Aș încerca accelerarea lucrărilor în domeniul infrastructurii de transporturi. Orice proiect dezbătut sau început în acest domeniu, pare a fi văzut în ziua de azi ca o oportunitate de a regla relații și conturi, neavând nici un obiectiv strategic.
  5. Mi-aș dori eficientizarea sistemului de sănătate. Îl consider domeniul care stă cel mai prost la ora actuală. Nu înțeleg cum statul român nu poate asigura condiții decente în sistemul de sănătate în situația în care majoritatea cetățenilor nu primesc niciodată vreun serviciu în schimbul banilor luați din fiecare salariu.
  6. Siguranța publică a atins în ultimul timp un nivel alarmant, Bucureștiul fiind de departe punctul terminus în această ecuație. Fără nici cea mai mică exagerare, oamenii au ajuns să le fie frică să meargă pe stradă în capitala țării. Deși factorii care au dus la acest lucru sunt multipli (mafia organizată, educația, nivelul de trai etc.) trebuie făcut ceva foarte rapid. Aș crește numărul oamenilor legii aflați în stradă, dar totodată aș dori existența unui control asupra lor.
  7. Aș vedea comunicarea drept soluție în relațiile de politică externă. La momentul acesta cred că doar un efort susținut de comunicare ne poate oferi un statut mai bun în afara granițelor țării.
  8. O eternă întrebare o am în legătură cu relațiile în care se află cele trei puteri (legislativă, executivă, judecătorească) în România. Mi-e imposibil să înțeleg cum o lege făcută de un guvern și votată de parlament poate fi declarată neconstituțională de Curtea Constituțională. Nu pot oferi soluții pentru că nu mă pricep, dar e clar că trebuie făcut ceva.
  9. N-am înțeles încă aplicabilitatea votului uninominal la alegerile parlamentare atâta timp cât cei care votează altfel decât partidul din care provin sunt excluși și totodată n-am auzit de vreo consultare a vreunui parlamentar cu alegătorii din colegiul său privind o anumită lege (în afară de acel nene de la PD-L, Oajdea dacă nu mă înșel, care cică ar fi consultat populația (nu știu prin ce metodă) și așa ar fi ajuns la concluzia că trebuie să voteze moțiunea).
  10. Trebuie să fim conștienți de minusurile pe care democrația le are. Cred că democrația ar fi sistemul perfect în contextul în care răul nu ar exista, iar toți oamenii ar fi la același nivel (unul foarte mare) de inteligență. E clar că dacă le întrebai pe săracele babe care se băteau în primele rânduri cu jandarmii în față parlamentului dacă sunt de acord cu scăderea unui venit nu ar fi fost de acord, indiferent de contextul în care s-ar fi produs acea scădere sau de cuantumul ei. Tot aici amintesc și de presă. Toată lumea a sărit de fund în sus când a auzit punctul legat de pericolul pe care îl constituie presa cu privire la siguranța țării. Să nu ne mințim singuri. Cu toții știm (sau măcar cei cu capul pe umeri) că mass-media are la îndemână cea mai periculoasă arma pe care o poate deține omul. Să nu uităm că în spatele morților din cele două războaie mondiale a stat mai mult propaganda decât nebunia sau răutatea unor oameni. Cred că nivelul pe care presa românească l-a atins e unul crunt. Puțini mai sunt cei care nu au uitat că principalul obiectiv al acestui mijloc este informarea și nu manipularea. Dar vina pentru această situație o au deopotrivă cei din mass-media, cei din politică, cei aflați la conducerea instituțiilor de media și nu în ultimul rând populația. Revenind la strategia de apărare a țării amintită mai sus, demersul ar fi fost perceput sincer în cazul în care venea dintr-o parte lipsită de interese. Dar știm că nici acest lucru nu e adevărat. E ca în construcția de discurs: cel mai important e să găsești mesajul potrivit pentru persoana care îl transmite raportat la publicul care îl primește.
Mă opresc pentru că discuția ar putea continua la nesfârșit. Sper că vă puteți face o idee după acest text asupra lucrurilor pe care mi le-aș dori întâmplate. Dau mai departe către Mihnea de la Codex.
Tagged on:                 

9 thoughts on “Leapșă: Ce aș face eu dacă aș fi președinte

  • Pingback: Codex Politicus » Ce as face daca as fi Presedinte

  • iunie 28, 2010 at 1:46 pm
    Permalink

    hmm…nimic despre fifa… surprinzator

    Reply
  • iulie 1, 2010 at 5:03 pm
    Permalink

    Suntem grupul profesorilor liberali afiliati la Organizatia Cadrelor Didactice PNL4.Adresa noastra de blog este http://ocd-pnl4.blogspot.com
    Va rugam sa ne adaugati in lista Dvs de bloguri si, daca sunteti de acord, sa ne comunicati pentru a va adauga si noi in lista noastra.

    Cu multumiri,
    OCD-PNL4

    Reply
  • iulie 4, 2010 at 10:41 pm
    Permalink

    Galatiul risca sa fie inundat si mai tare pentru ca sunt mai importante culturile din Insula Mare a Brailei decat vietile oamenilor. E ca si cum la o chiuveta debitul de la robinet e mai mare decat absorbtia de la gura de scurgere. Daca mai apare o gura de scurgere, apa din chiuveta nu mai da pe afara…
    Asa e si cu deversarile care puteau fi facute in IMB. Insa duminica a dat mii de telefoane deputatul Culita Tarata (in Insula are culture firma TCE 3 Brazi a deputatului) ca deversarile cerute de specialisti sa nu se faca, deputatul amenintand ca nu mai sprijina guvernul. Pana la urma, culturile modificate genetic de la firma lui Tarata s-au dovedit mai importante decat vietile si casele romanilor.

    Reply
  • iulie 6, 2010 at 2:52 am
    Permalink

    @Adi Basescian rau de tot. :)) Ai fi un presedinte jucator, masurile pe care le-ai enumerat in general fac parte din prerogativele primului ministru.

    Reply
  • iulie 6, 2010 at 9:57 am
    Permalink

    Bai, eu am subliniat de la inceput faptul ca nu ma pricep la prerogative, iar enumerarea de mai sus reprezinta mai degraba lucrurile care as vrea sa se intample in mandatul meu 🙂

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.