Autosuficiența partidelor din opoziție

6 Comments

Aseară, Realitatea Tv (pe baza unei informații la pont zice-se) a adus în atenția publicului faptul că ministrul de Interne, Traian Igaș, a terminat studiile liceale la vârsta de 24 de ani. În timpul emisiunii a intrat în direct Valer Marian (senator PSD de Satu Mare) și a precizat faptul că în cursul lunii noiembrie a adresat o întrebare ministrului Igaș, cerându-i informații despre studiile efectuate și data finalizării lor. Răspunsul a fost evaziv așa că senatorul și-a continuat investigația și a aflat că Igaș a terminat liceul la 24 de ani, iar licența în drept și-a luat-o în jurul vârstei de 40 de ani la o facultate privată din Arad, modul de școlarizare fiind la distanță. Mai mult decât atât, “băiatul ăsta care a învățat legea”, așa cum l-a caracterizat președintele Băsescu pe actualul ministru de interne, se pare că nu a profesat niciodată dreptul.

Acesta e doar unul din exemplele care mă fac să cred că partidele din opoziție sunt cel puțin leneșe dacă nu și lipsite de o minimă curiozitate. La adăpostul scăderii vertiginoase în sondaje a PDL-ului și implicit a președintelui Băsescu și a premierului Boc, partidele din opoziție par a nu valorifica la maxim contextul actual. Canalizarea tuturor eforturilor pe moțiunile de cenzură care par să nu aibă vreo șansă în această legislatură miroase a autosuficiență. E adevărat că pe lângă războiul continuu cu actuala putere, PSD și PNL duc și o luptă în interiorul opoziției, dar aceasta nu poate fi considerată o scuză.

PDL-ul a ajuns la 10-15%. Mai jos de atât e greu de crezut că va ajunge indiferent ce va fi. Astfel, ce-a fost de câștigat de pe urmă numeroaselor măsuri nepopulare, de pe urma numeroaselor asumări de răspundere sau de pe urma protestelor de stradă s-a câștigat. Opoziția, sau cel puțin fiecare partid de opoziție în parte, trebuie să găsească metode noi de a capitaliza situația actuală. În acest sens, mi-e greu să înțeleg cum un “subiect” precum cel relatat la începutul articolului (și descoperit, culmea, de un parlamentar din opoziție) trece neobservat și ajunge să fie adus la cunoștința publicului tot de mass-media.

Ceea ce par să nu înțeleagă partidele din opoziție la acest moment e că etapa războaielor mari a trecut. Nu cred că până la alegerile parlamentare vom avea parte de noi coaliții și implicit nici de noi guverne. Astfel, micile bătălii câștigate de partidele din opoziție pot fi hotărâtoare atât pentru negocierile legate de posibile alianțe în anul care stă să înceapă, cât și în perspectiva anului electoral 2012.

Gest extrem în Parlament. Și criza de imagine adusă după sine

24 Comments

Pentru cei care încă nu știu, un bărbat (angajat al TVR) s-a aruncat astăzi de la un balcon în Camera Deputaților. El purta un tricou cu un mesaj, conform celor prezenți înainte să sară a strigat ceva de genul “Ați luat pâinea de la copii!”, iar în mână avea o bilă colorată inscripționată cu numărul 13. Gestul este regretabil și tot ce putem spera e ca omul să fie ok.

Cu toate acestea nu pot să nu trec spre ale noastre și lansez un fel de provocare. Din cauza contextului, accidentul întâmplat azi reprezintă o criză de imagine. Se vota o noua moțiune, care n-ar fi trecut, Boc era la microfon și își începea discursul, suntem înainte de sărbătorile de iarnă etc. (context “mai bun” nu cred că exista). Cumulate, un fel upercut la ficat pentru putere (pentru PDL de fapt).

N-a trecut nici măcar o oră și vocile din opoziție care exploatează evenimentul deja au început. Mai mult ca sigur că accidentul va ține prima pagină a ziarelor și, mai important, va genera ore de discuții pe Realitatea și Antena 3 până după anul nou cu siguranță. În consecință, cum răspunzi unei astfel de crize? Ce faci tu, consultant politic al puterii, în aceasta situație? Ce “message box” poți avea într-o astfel de situație în contextul în care mesajul emoțional al celorlalți îți distruge din start orice încercare de minimiza un astfel de gest?

5 lucruri din 2010

1 Comment

Primesc de la Claudia o leapșă. Trebuie să spun 5 lucruri bune care mi s-au întâmplat în 2010. O să fiu scurt :) .

1. Am terminat facultatea și am luat licența. Universitatea din București, Facultatea de Litere, specializare Comunicare și Relații Publice.

2. Am intrat la masteratul la care mi-am dorit: SNSPA, “Comunicare politică. Marketing politic și electoral”

3. Am început alături de Chinezu proiectul PoliticaLocală.ro.

4. Legat de online, am început să scriu pe blog doar despre politică și comunicare politică. E o chestie de branding personal, pompos spus :) . Același lucru îl încerc și pe twitter, dar acolo e mai dificil.

5. Am ajuns pentru câteva zile la Paris. Și a fost foarte frumos.

PNL a câștigat mai mult decât un mandat

5 Comments

Alegerile parțiale desfășurate ieri în colegiul 3 Hunedoara au fost câștigate de Mariana Câmpeanu, candidatul PNL, cu un procent de 34,85%. Fostul ministru al muncii l-a depășit pe candidatul PDL cu aproximativ 5%, pe treapta a treia clasându-se candidatul PSD cu un procent de aproximativ 20% din voturile total exprimate.

Votul de ieri n-a adus nici o surpriză. Chiar neavând foarte multe informații despre ce se întâmplă în acea zonă, când partidul trimite un candidat de la centru în contextul în care la nivel local ar fi găsit cu siguranță candidați buni, victoria poate fi ușor de intuit. Sau ca să înțelegem și mai bine contextul, putem spune că o înfrângere ar fi fost un dezastru pentru PNL.

Astăzi, mai cu jumătate de gură, liberalii și-au urmat strategia recentă și au criticat și partenerul de opoziție, de data aceasta pentru că PSD-ul și-a desemnat candidat în colegiul din Hunedoara și n-au urmat înțelegerea tacită aplicată în București. Pe lângă aceasta, au încercat să transforme victoria de la Hațeg într-o victorie cu o însemnătate mult mai mare. Declarații de genul “PNL a dat dovadă că nu e un partid secundar și poate câștiga orice cursă electorală” au putut fi auzite până și din gura președintelui de partid. Eu nu știu neapărat dacă i-aș da o astfel de conotație, dar victoria mai are clar cel puțin o cheie de interpretare.

PNL și-a câștigat un nou (vechi) purtător de mesaj. Politician fiind, “specialist” într-un anumit domeniu nu ești neapărat atunci când te pricepi ci atunci când te consideră electoratul astfel. Însă cu toate acestea un “specialist” fără funcție ajunge greu la tv și nici nu valorifică la maxim (în opoziție fiind) căile de atac la adresa puterii. De aceea PNL nu-și permitea ca Mariana Câmpeanu să rămână pe dinafară. În contextul în care actualul guvern taie de la pensionari, de la mame, de la bugetari ș.a.m.d., un fost ministru al muncii, care de bine de rău a terminat mandatul cu o imagine bună, e mană cerească pentru un partid de opoziție.

În concluzie, prin victoria Marianei Câmpeanu, PNL a câștigat mai mult decât cu orice alt candidat liberal câștigător. Și cu toate că la nivel local liberalii cu siguranța au avut și vor mai avea de pierdut (la nivel intern), pe plan mediatic vor avea de câștigat.

Franța secolului XIX și un fel de pelerinaj la moaște de-al nostru

No Comments

Urmează un citat din Gustave Le Bon – Psihologie politică, care la rândul său îl citează pe Jules René (care din păcate nu am aflat cine e). Citatul vorbește despre Franța secolului XIX.

“Parlamentarii noștri au creat acestei țări ceea ce vom numi mentalitatea miraculosului, starea de spirit mesianică. Și am uimi foarte tare spiritele pozitive, care râd de Lourdes* și de minunile de acolo, demonstrându-le că așteaptă din partea statului miracole politice și sociale încă și mai uimitoare decât cele ale Fecioarei din Pirinei. În sânul maselor, s-a fortificat și înrădăcinat credința că Parlamentul nu trebuie decât să vrea pentru a schimba apa în vin, bronzul în aur, pâinea în cozonac și sărăcia în bogăție. Și, dacă această transmutare miraculoasă întârzie să se producă, asta nu ține decât de încetineala Senatului și de neglijența celeilalte Camere. Dar, dacă deputații se vor strădui puțin mai mult și dacă senatorii se vor grăbi puțin la elaborarea textelor, fața Franței s-ar schimba imediat!”.

* Centru important de pelerinaj, aflat în Hautes-Pyrénées, consacrat Feciorei Maria în urma viziunilor din 1858 ale lui Bernadette Soubirous.

Moartea „revoluţiei portocalii”

No Comments

Duminică, 5 decembrie, colegiul 3 Hunedoara va avea parte de alegeri parţiale după decesul deputatului democrat liberal Ioan Timiş. Cursa se anunţă interesantă ţinând cont de faptul că nu mai puţin de 8 candidaţi se vor afla pe buletinele de vot, printre care Mariana Câmpeanu, Remus Cernea sau fratele fostului deputat şi totodată primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş.

Deşi alegerile parţiale dintr-un colegiu din judeţul Hunedoara nu pot reprezenta un subiect care să ocupe prea mult spaţiu în presa centrală, lucrurile s-au schimbat ieri când Gândul a adus pe prima pagină un subiect interesant, preluat mai apoi şi de televiziunile de ştiri. Candidatul PDL, Nicolae Rudeanu, e prezent în toate afişele electorale fără sigla partidului şi având în spate un fond verde. Pe scurt, nimic care să aducă aminte de PDL.

Că „revoluţia portocalie” a murit ştiam de o bună bucată de timp, cel puţin din perspectiva potenţialului electoral. Ce-a lăsat în urmă pare a fi doar un procent care se învârte în jurul unui 15%, procent ce reprezintă electoratul „dur” al PDL. Însă cu toate acestea nu am avut parte de o perioadă electorală în care să vedem şi portocaliul înlocuit din arsenalul PDL. Aceeaşi poveste am întâlnit-o şi în campania Teodorei Trandafir, dar atunci folosirea altor culori sau distanţarea faţă de partid puteau fi explicate prin valoarea brandului personal. Iată că povestea se repetă, iar PDL-ul pare să treacă într-o altă zodie şi din punct de vedere imagologic.

Va fi interesant de urmărit ce va decide congresul intern din acest punct de vedere. Campania din judeţul Hunedoara pare să aducă indirect în discuţie şi subiecte uitate pentru o vreme, cum ar fi schimbarea numelui sau a siglei partidului actualmente de guvernământ. Pare a deveni mai mult decât o simplă bănuială faptul că PDL se va desprinde, odată cu alegerile interne, de elemente care-i sunt ca o piatră de moară legată de picior: siglă, nume şi culoare. Dacă noul nume va fi foarte asemănător cu numele mai noului partid al lui Dan Diaconescu sau dacă noul portocaliu va fi verdele, rămâne de văzut. Situaţia devine şi mai interesantă în contextul în care primele alegeri din 2012 vor fi localele, cele mai potrivite pentru aplicarea unei strategii care să distanţeze candidatul de partid. Iar cu un scor bun la locale, parlamentarele (şi ele pe un sistem uninominal) prind o cu totul alta nuanţă pentru democrat liberali.

Al meu 1 decembrie

3 Comments

Activitatea zilei a fost pe twitter în principal. De acolo am aflat că Toma s-a mutat pe .ro, că Dragoș Asaftei a lansat o carte la doar 17 ani, iar Petreanu are 3 luni de când s-a lăsat de fumat scăpând de 2.295 de ţigări şi economisind 1.262,39 lei.

Pe lângă acestea eu și Chinezu am lansat PoliticaLocala.ro.

Pentru toate acestea simt că 1 decembrie n-a trecut degeaba și simt că România mai are o șansă.

P.S. La mulți ani, România!