Cu 10 zile înaintea votului de la alegerile europarlamentare am ținut, alături de Paul, o prezentare despre comunicarea politică pe internet studenților de la Master of Communication and Public Relations – S.N.S.P.A. (predare în engleză) în cadrul cursului Political Marketing. După o incursiune în povestea modului în care au comunicat și comunică politicienii pe internet, atât în România, cât și în SUA, i-am provocat pe studenți să se gândească la câteva tactici de mobilizare a electoratului (GetOutToVote) pe care politicienii le-ar putea folosi pe paginile de Facebook în ultimele zile de campanie. Așa mi-a venit ideea unei analize asupra modului în care partidele și politicienii autohtoni au comunicat pe paginile de Facebook în ziua și în preziua votului.

Context

Din 2004, de când Traian Băsescu a folosit internetul ca mediu de comunicare în campaniile pentru Primăria Capitalei și pentru funcția de președinte al țării, în preajma fiecărei campanii electorale se discută despre cât de important este internetul în comunicarea electorală autohtonă. Cu un număr impresionant de utilizatori pentru o țară pe jumătate rurală și cu oportunități restrânse de accesare a internetului, Facebook pare a fi devenit principalul mijloc de comunicare politică pe internet în România. Mass media tradiționale sunt mereu cu ochii pe ce postează politicienii români și nu de puține ori status-urile, pozele sau comentariile politicienilor devin subiecte de știri. Astfel, agenda media e influențată de comunicarea politică pe internet. Cel mai recent exemplu a fost dat de celebrele poze ale președintelui Traian Băsescu alături de Elena Udrea și alți membri ai PMP în plină campanie electorală. Îmbrăcămintea, tricoul, moralitatea acțiunii, toate acestea au devenit subiecte de presă pentru cel puțin un weekend din campania electorală pornind de la câteva poze postate pe Facebook. În același timp, politicienii și staff-urile lor n-au neglijat nici partea de „personal” din mix-ul comunicării pe internet în campania electorală sau în preajma ei. Moda selfie-ului a cuprins și politica românească, Victor Ponta, Elena Udrea sau MRU fiind doar câțiva din cei care au postat astfel de poze pe paginile personale. Ba mai mult, am avut parte și de groufies.

 Ce-am analizat

Cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare am auzit pentru prima dată discutându-se la noi ideea despre internet ca singur mijloc de comunicare politică după încheierea campaniei electorale, acesta nefăcând obiectul legislației electorale care interzice orice acțiune de campanie în presă sau pe stradă în ultimele 24 de ore dinaintea votului. Cum campania s-a încheiat pe 24 mai la ora 7, partidelor și politicienilor le rămâneau două zile (24 mai și 25 mai, ziua votului) în care se puteau folosi de internet în scopul câștigării voturilor.

În consecință, am ales să analizez postările de pe paginile de facebook ale partidelor și politicienilor care au apărut în intervalul de timp 24 mai, ora 7:00 – 25 mai, ora 21:00. Partidele analizate au fost PSD, PNL, PDL, PMP și FC, iar pentru categoria politicieni am ales câte două persoane de la fiecare partid (președintele sau președintele de facto și un candidat important), cu excepția cazului partidului FC acolo unde Mihai Răzvan Ungureanu a fost singurul analizat.

PSD. Victor Ponta. Corina Crețu

psd

M-aș fi așteptat ca PSD să fie cel mai activ partid în perioda analizată, însă așteptările mi-au fost infirmate. Cu toate că PSD și Victor Ponta au o bună comunicare pe internet, ei fiind cei care au dat tonul din această privință și în vremea USL, în cele două zile postările de pe paginile de Facebook analizate au fost nesimnificative. Pagina oficială a partidului a avut 6 postări în perioada analizată, pagina lui Victor Ponta o singură postare, iar pagina Corinei Crețu 4 postări. De remarcat faptul că premierul și staff-ul său au ales să comunice mai intens în orele de după anunțarea rezultatelor din exit poll-uri, dar aceste postări nu au făcut parte din perioada analizată. Postările paginii PSD s-au bazat pe vizualuri de campanie (îmbinări de imagine și text) care la nivelul mesajelor s-au bazat pe jocul „Știați că?” și pe informații inedite despre români, acestea fiind conectate cu sloganul de campanie Mândri că suntem români!. Același slogan a fost folosit și pentru un vizual care îndemna la vot. De remarcat și postarea unui spot de campanie (Noi n-am uitat!) construit pe linia de mesaj anti-Băsescu și pe ideea USL trăiește! prin PSD. În ceea ce-l privește pe premier, singura postare de pe pagina sa a fost un album cu poze ale candidaților din partea alianței PSD-UNPR-PC  pentru alegerile europarlamentare sau pentru cele parțiale. Corin Crețu a făcut trimitere către două articole de pe site-uri externe ce conțineau declarațiile sale la ieșirea de la vot sau despre provocările unui nou mandat, dar în același timp a mizat și pe poze de la vot sau din campanie.

O prezență superficială a social democraților pe facebook în perioada analizată, cu puține metode de mobilizare a votanților (îndemnul la vot a apărut în foarte puține cazuri) și cu slabe oportunități de viralizare (excepție făcând spot-ul de campanie construit pe un mesaj anti-Băsescu). De remarcat însă corelarea mesajelor cu sloganul folosit în campania electorală.

PNL. Crin Antonescu. Adina Vălean

pnl

Paginile liberale au avut 18 postări în perioada analizată, însă mare parte din ele au fost pe pagina oficială a partidului. Pagina PNL a început ultima zi dinaintea votului printr-un vizual (poză și elemente grafice) conceput pe ideea alocării de fonduri europene (temă de campanie) pentru reconversia profesională, a marcat momentul aniversării a 139 de existență a PNL printr-un mesaj al președintelui de la acea vreme, Crin Antonescu, în scopul sublinierii valorii istorice a partidului și a organizat un eveniment Facebook (DA! Votez) pentru mobilizarea utilizatorilor la vot. Activitatea din ziua votului s-a orientat către declarațiile de după vot ale principalelor figuri din partid (Crin Antonescu, Klaus Iohannis, Mircea Ionescu-Quintus, Marian Petrache, Eduard Hellvig, Mihai Țurcanu),  mesajele fiind însoțite de poze sau materiale video. Au fost și două trimiteri către articole de pe site-ul partidului care semnalau nereguli și posibile încălcări ale legislației electorale (eterna temă a fraudării votului). Dacă cele trei postări ale președintelui Antonescu au semnalat aniversarea partidului și activitățile din ziua votului (declarațiile de după vot însoțite de materiale foto și video), candidatul Adina Vălean a ținut să treacă în revistă sfârșitul campaniei și să le mulțumească organizațiilor și susținătorilor, dar a pus accent pe activitatea din ziua votului (declarații de după vot însoțite de materiale foto și elemente grafice).

Liberalii și-au îndreptat mai mult atenția către mobilizarea electoratului în comparație cu social democrații și au avut o cantitate mai mare de postări, însă și în acest caz materialele nu au avut potențial de viralizare. De menționat și faptul că în puține cazuri sloganul sau liniile de mesaj din campanie au fost prezente în postările analizate.

PDL. Vasile Blaga. Monica Macovei

pdl

Democrat-liberalii au avut același număr de postări ca liberalii, 18, majoritatea fiind pe pagina oficială a partidului. Înaintea campaniei electorale principalii reprezentanți ai partidului vorbeau despre o atenție deosebită acordată internetului ca mediu de comunicare, însă din analiza făcută nu reiese că PDL ar fi ieșit în evidență. O mare parte din postări s-au bazat pe materialele video din conferința de presă care anunța finalul campaniei electorale. Declarațiile celor mai importanți politicieni (Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Monica Macovei, Theodor Stolojan), alături de mesaje ce îndemnau utilizatorii să voteze, au reprezentat materialul pentru 4 din cele 13 postări de pe pagina partidului. Declarațiile de la vot, mesajul de susținere pentru unul din candidații la alegerile parțiale, pozele din ultima zi de campanie și postarea afișelor de campanie au reprezentat celelalte teme ale postărilor. Pe pagina președintelui Vasile Blaga au apărut doar două postări în perioada analizată: una legată de conferința de presă organizată cu ocazia sfârșitului de campanie (material video, text și îndemn la vot) și una prilejuită de vot (declarație după vot, afiș de campanie și îndemn la vot).  Postările de pe pagina Monicăi Macovei au fost singurele care au urmat liniile de mesaj din campanie: anticorupție, lupta contra baronilor, împotriva sărăciei. O declarație a lui Adrian Năstase și activitatea din ziua votului au fost subiectele postărilor, în ambele cazuri fiind prezente materiale foto. Cu o oră înainte de sfârșitul votului candidatul PDL a mai postat un text cu un îndemn la vot.

Cu toate că au recurs la îndemnurile de vot într-o proporție mai mare decât social democrații, democrat liberalii au pătimit în ceea ce privește suportul vizual: puține materiale foto, lipsa elementelor grafice, material video doar din conferința de presă. Notă discordantă a făcut Monica Macovei, care în cele 3 postări a reușit să urmărească liniile directoare ale campaniei, să se folosească de materiale foto și elemente grafice și să aibă mesaje de mobilizare a electoratului.

PMP. Elena Udrea. Cristian Preda

pmp

Reprezentanții PMP au fost de departe cei mai activi în perioada analizată. În cele 20 de postări de pe pagina oficială a partidului, „moștenitorii” președintelui Traian Băsescu au folosit materiale video, materiale foto și elemente grafice, au folosit constant două hastaguri (#miscareafaceschimbare și #ridicamromania) și au menținut mai mereu textele scurte. Mesajele au urmărit liniile de comunicare ale campaniei: pentru mesajele pozitive s-a folosit imaginea lui Traian Băsescu și identificarea partidului cu acesta sau transmiterea ideii de partid nou (partidul în blugi), pe când mesajele negative au fost construite pe linia comunicațională anti-Victor Ponta, împotriva baronilor, împotriva PSD. Cu toate că s-a vorbit deseori despre faptul că PMP și PDL s-au bătut pe un același electorat în alegerile europarlamentare, postările PMP nu au transmis mesaje negative care să-i poziționeze în antiteză cu democrat liberalii.

Paginile personale ale Elenei Udrea și a lui Cristian Preda nu s-au ridicat la același nivel cu cea a partidului. Dacă în cazul lui Cristian Preda a fost vorba în principal de link-uri care trimiteau către interviuri sau articole de pe alte site-uri, în cazul Elenei Udrea a fost valorificată mai mult ziua votului (materiale foto, declarații, îndemn la vot).

De remarcat faptul că PMP a reușit, mai ales pe pagina partidului, să urmeze până la capăt câteva reguli de bază pentru comunicarea online în astfel de zile de campanie: texte scurte, imagini cu impact, elemente grafice și prezența unui mesaj de mobilizare pentru electorat la fiecare postare.

FC. Mihai Răzvan Ungureanu

fc

Postările de pe cele două pagini analizate au fost caracterizate de cele mai multe ori de mesaje mult prea lungi pentru mediul online. Deși au existat mai tot timpul mesaje de mobilizare în perspectiva votului corelate cu articole, explicații ale celor care și-au arătat suținerea pentru FC sau informații despre cum și unde poți vota, postările n-au beneficiat de suport video sau de imagini care să atragă atenția și să aibă potențial viral. Au fost chiar și situații în care postările erau texte simple, fără alte elemente, ceea ce nu e recomandat pentru paginile de facebook.

Concluzii

Analiza postărilor de pe Facebook ale politicienilor și partidelor în ziua și în preziua votului ne poate face să concluzionăm că pentru alegerile europarlamentare resursele alocate acestui mediu au fost destul de limitate. De la soluțiile elevilor amintiți la începutul acestui articol (aplicații, check-in în secția de vot ș.a.m.d.) și până la realitate e o cale lungă.

Paginile de facebook ale partidelor sau ale oamenilor politici încă nu fructifică din plin avantajele acestui mediu. Se scrie în continuare mult și cu fraze lungi într-un loc în care comunicarea trebuie să fie succintă.

Cele mai multe postări din ziua votului au fost urmărit reprezentarea și online a singurei activități cu vizibilitate mediatică din ziua votului: votul în sine. Pozele, materialele video și declarațiile de după vot au fost principalul subiect pentru paginile de Facebook. Nu este un lucru rău, ci unul normal, însă pentru a avea succes comunicarea pe internet trebuie să înceteze să mai fie doar o completare a acțiunilor de campanie din offline.

Revin la un sfat din comunicarea politică americană pe care mi-l amintesc mereu: ia-ți cel mai bun fotograf pe care ți-l poți permite! Analiza făcută arată că politicienii și partidele nu pun încă mare preț pe imagine ca mijloc de comunicare. Mai ales în cazul postărilor din ziua votului nu am văzut nici măcar o singură poză care să pară a fi făcută de un fotograf profesionist.

poze vot

Nu ne rămâne decât să așteptăm campania electorală pentru alegerile prezidențiale și să sperăm că vom avea lucruri mai interesante de analizat atunci.

Tagged on:                                                                 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.