De la A. (la) Z.

Zilele trecute eram plăcut surprins că lucrurile încep să se mişte în campania elctorală. Cu bune, cu rele, candidaţii începeau să se mişte, începeau să se vadă schimbări de viziune, schimbări de strategii, începea să se semene a campanie.

Poate sunt prea idealist. Nu zic nu. Dar observ cum am intrat într-o perioadă care nu îmi provoacă decât lehamite: perioada dosarelor. În viziunea mea, acest fel de campanie nu are de a face cu campania electorală, cu politicul sau comunicarea electorală. Hayssam şi dezvăluirile lui Nastasiu, Sorin Roşcă Stănescu şi convorbirile cu Bogdan Chirieac, soacra lui Geoană şi banii care îi vin din campanie, aceste lucruri nu au nici o legătură cu o campanie electorală, iar toate persoanele care se pretează la aceste lucuri nu sunt decât nişte mari zerouri ale societăţii. Acest mod de a face agenda publică nu reprezintă decât prelungirea tabloidizarii societăţii, dar cu alte subiecte.

Hai băi frate… Ce jurnalism e ăsta?! Moise Guran la “La Ordinea Zilei” în seara asta către Nica: “Dacă nu știați, vă spun eu că Blaga a decis că buletinele de vot să fie printate la Monitorul Ofical, Monitor Oficial care e sub tutela PDL. Se poate întâmpla ceva?”. Citat aproximativ.

Puteți să-mi spuneți orice, dar în viziunea mea ăsta nu e jurnalism.

Se spune ca traind in permanenta cu un lucru sau avandu-l mereu la dispozitie, rar iti dai seama cand ceva se schimba. De obicei te trezesti la un moment dat observand schimbarea fara sa-ti dai seama ca aceasta s-a infaptuit demult.

Cam asa e cu societatea romaneasca. Insa nu despre asta vreau eu sa vorbesc ci despre televiziunea romaneasca. Am reusit ca in ultimul timp sa nu pierd foarte mult timp in fata televizorului. Eram constient ca nu mai am ce vedea, dar il lasam deschis pe Realitatea sau Antena 3 auzind doar un zgomot de fond. In ultimul timp am reusit sa ma lipsesc de acest zgomot de fond si doar un apropo tv (desi nici asta ca acum se transmite si pe net ) sau evenimentele sportive ma mai tin in fata televizorului.

Dilema mea e alta. Cand dracu’, Doamne iarta-ma, grilele mizeriilor astea de posturi au fost invadate de emisuni ca Tradati in dragoste, Test de fidelitate, Nora pentru mata mama, Fata lu’ tata etc. Dand filmul in urma cu doar vreo cativa ani de zile, acum, emisiuni ca Vara Ispitelor sau Big Brother mi se par programe culturale. Ca sunt in grila nu e foarte grav pentru noi, dar ca sunt urmarite e foarte trist. Capacitatile mele intelectuale nu pot sa inteleaga cum unui om ii face placere sa priveasca niste lucruri mizerabile care pe deasupra mai sunt si regizate. Nu demult o pasarica mi-a soptit ca pana si la Dansez pentru tine unui concurent admis i s-a spus sa-si caute ceva prin familie deoarece cauza pentru care vrea sa lupte e prea soft.

In concluze, mai merita sa deschidem televizorul?

Daca o sa cumparati o paine de aia feliata French Toast o sa vedeti pe partea laterala a ambalajului un indemn induiosator: “FA O FAPTA BUNA! Doneaza o felie de paine.”.

Mai jos primim detalii. Ca sa arate ei cat sunt de filantropi in vreme de criza cica de fiecare data cand cumparam o paine French Toast o felie de paine este donata oamenilor nevoiasi. Foarte frumos. Toate bune si frumoase. Numai ca explicatiile nu se termina aici. Nu e destul sa cumperi, trebuie si sa intri pe nu stiu ce site, sa introduci nu stiu ce cod si sa confirmi prin mail. Adica cum ba baieti, voi nu stiti cate paine vindeti? Ce v-ati gandit voi: “Bai, noi ne dam filantropi, da’ ii punem pe natafleti sa faca nu stiu ce nebunii. Ei n-o sa-si piarda 5 minute din viata ca sa doneze o felie de paine si astfel noi nu dam nimic, dar filantropi suntem”.

Oricum, de apreciat ca nu ne-au pus sa trimitem o felie de paine prin posta la oamenii nevoiasi.

Inchisesem laptop-ul dar o stire de pe Realitatea m-a scos din minti. Bine, sunt constient ca nu o sa se intample nimic daca mai scriu si eu inca o data aici, vorba aia, spune nebunu’ ala de Badea o gramada si il privesc atatia oameni si tot nu se intampla nimic.

Bai fratilor, suntem vai mama noastra, avem zeci de mii de oameni care n-au ce manca si care n-au un acoperis deasupra capului, suntem saracii Europei, avem orase intregi fara apa calda sau chiar rece, avem o capitala de 2 milioane de oameni care are strazi fara canalizare si fara asfalt cu munti de gunoaie pe el. Bai fratilor, avem toate astea iar Primaria Timisoarei a achizitionat copaci exotici in valoare de 700 de mii de euro, iar intretinerea lor costa 25 de mii de euro pe zi. Pe langa toate acestea, copacii s-au uscat.

Bai fratilor, va vine sa credeti?