Un articol publicat pe Smart Politics în luna aprilie aducea în discuție tipul de alegeri de care vom avea parte anul acesta în termeni de vot pozitiv/vot negativ, însă aborda problema din perspectiva explicației politolugului francez Pierre Rossvallon pentru o înțelegere mai bună a ceea ce însemnă să votezi pentru cineva sau să votezi împotriva cuiva: “«alegerile contemporane nu sunt atât alegeri asupra orientării, cât judecăți asupra trecutului» (Contrademocrația. Politica în epoca neîncrederii). În această cheie de interpretare, competiția electorală nu este o selecție, ci o deselecție, o eliminare, în care judecata elimină pe rând, sau în grup, competitorii, până când doar unul singur reușește să câștige nu pentru că este în mod necesar mai merituos, ci pentru că are sancțiuni mai puține sau mai ușoare.”
Urmărind această cheie de interpretare a alegerilor, încerc o analiza asupra posibililor candidați cu cele mai mari șanse de accedere în turul II, cu scopul de a anticipa cadrul comunicațional în care se va desfășura campania electorală.
În ceea ce privește alegerea văzută drept „chemare la judecată”, la alegerile prezidențiale din acest an ne confruntăm cu o situație atipică. Asemănătoare prin prisma contextului politic cu situația din 2004 (luptă între premierul social democrat aflat în funcție și candidatul partidelor de dreapta aflate în opoziție), alegerile prezidențiale din acest an diferă prin dorința părților implicate de a impune narative cu personaje diferite în ceea ce privește „judecata populară”.
Traian Băsescu a fost pionul principal al axei comunicaționale din ultimii ani. Implicit, el a fost și cel „chemat la judecată”, direct sau indirect, indiferent că a fost vorba de alegeri locale, parlamentare, europarlamentare sau de referendumul pentru demiterea președintelui. Pe fondul scăderii dramatice a cotei de încredere a președintelui, partidele aflate în opoziție la acea vreme au reușit să-l pună în centrul discuției pe Traian Băsescu și au reușit să mențină acest lucru chiar și după ce au acces la guvernare.
Atât momentul ruperii USL, cât și ce a urmat după s-a jucat în același cadru. PSD a încercat prin orice mijloace să mențină axa pro/contra Băsescu și astfel să aibă posibilitatea identificării foștilor parteneri de alianță, și implicit adversarii din alegerile prezidențiale, drept parteneri ai lui Traian Băsescu.
Singura declarație oficială a echipei PSD-ului pentru prezidențiale după hotărârea oficială a PNL-ului de a-l avea candidat pe Klaus Iohannis arată faptul că social democrații și Victor Ponta nu vor renunța nici în campania electorală la strategia care până acum n-a dat greș niciodată. Dan Șova, purtătorul de cuvânt al PSD și al candidatului PSD pentru prezidențiale, a declarat: “PNL a desemnat alesul dorit de Traian Băsescu: pe Klaus Iohannis”. Situația poate părea paradoxală ținând cont de faptul că Traian Băsescu nu va candida, însă Victor Ponta își construiește campania electorală pe baza pusă de USL și mai apoi de PSD. Astfel, nu doar miza identificării lui Klaus Iohannis drept “urmașul” lui Băsescu îi poate aduce victoria, ci și simpla reușită de a-l menține pe actualul președinte în centrul atenției poate fi victorioasă prin prezentarea sa drept cel care i se opune. Așa se explică încercările repetate de poziționare conflictuală față de președinte indiferent de subiect (ex. Consultarea de la Cotroceni cu privire la reducerea CAS-ului).
De cealaltă parte, Klaus Iohannis (candidatul cu cele mai mari șanse de a ajunge în turul II) și partidele care îl susțin sunt într-o lupta contra cronometru în încercarea de schimbare a axei comunicaționale către pro/contra Victor Ponta, fapt care ar face din aceste alegeri o „chemare la judecată” a actualului premier. Vorbeam în articolul de ieri despre posibila strategie „echipa candidaților dreptei” și despre cum acest lucru ar favorizara polarizarea în jurul lui Victor Ponta și impunerea noii axe comunicaționale. Cu toate acestea, PNL și PDL par a nu valorifica la maxim oportunitățile ivite. După polemicile născute odată cu publicarea înregistrării video a consultărilor de la Cotroceni, partidele de opoziție și-au îndreptat atenția nu exclusiv către Victor Ponta, ci și către ministrul Ioana Petrescu, fapt care a dus și la diluarea mesajului ce îl avea ca subiect pe premier.
Însă în această ecuație va mai intra o necunoscută: Traian Băsescu. Implicarea actualului președinte în campania electorală și luările sale de poziție vor juca un rol important în ceea ce va însemna „chemarea la judecată”. Aici aduc aminte faptul că, după alegerile europarlamentare, dispariția președintelui de pe scena publică a dus și la pierderea agendei de către PSD pe fondul noii alianțe PNL – PDL. Însă lucrurile au revenit pe traiectoria cunoscută anterior odată cu începerea scandalului în care este implicat fratele președintelui, Mircea Băsescu.
Scriam în introducerea articolului anterior că mai avem puțin peste trei luni până la alegerile prezidențiale și nu știm încă foarte clar despre ce va fi campania electorală. Se pare că poate fi despre Traian Băsescu sau despre Victor Ponta. Iar rezultatul alegerilor va ține în mare măsură de aceste două scenarii.